M-am îndrăgostit!

Mă îndrăgostisem de El, deşi îl cunoşteam prea puţin din auzite. Era atât de atent; micile gesturi de dragoste mă fascinau. Dimineaţa mă săruta drăgăstos pe frunte şi trimitea soarele să îmi mângâie făptura.

Apoi mă însoţea oriunde mergeam însă nu şi-n cele mai jalnice locuri prin care mai cutreieram din când în când.

Seara îmi trimitea greierii sub ferestre să îmi cânte şi aşa adormeam. Dar mă veghea în continuare la fel de atent, niciodată obosit.

Avea întotdeauna timp să mă asculte; nu se despărţea de mine nicio secundă. Nu ţipa la mine, nu vorbea dar, ciudat, îl auzeam în susurul dulce de izvor, în trilul păsărelelor, în inima mea. Iar glasul Lui era atât de fermecător, atât de suav!

Nu-mi trăda niciodată încrederea; îmi era fidel chiar dacă nu-i cerusem aceasta.

Investea în mine timp şi pasiune pentru lucrurile pure, îmi modela personalitatea şi caracterul. Făcuse din mine ceea ce eu nu aş fi putut face niciodată.

Toate aceste lucruri m-au vrăjit şi într-o zi I-am dăruit toată inima mea pe care a ocupat-o cu blândeţe, întrebându-mă frumos dacă îi dau voie să intre. I-am răspuns fără regrete: "Da"

E mult de atunci şi, în ciuda vremii, El a rămas acelaşi. Neschimbat, la fel de sensibil şi de îndrăgostit deşi nu pot afirma acelaşi lucru şi despre mine.

I-am greşit de nenumărate ori dar de fiecare dată reacţia I-a fost o scumpă sărutare pe obraz. Mă ierta mereu şi nu îmi reproşa niciodată nimic. Aproape că nu îi puteam înţelege răbdarea cu care mă aştepta cu braţele deschise după ce, rebelă, hoinăream pe căi singuratice. Şi atunci, copleşită de remuşcări, îi ceream din nou iertare şi apoi alergam împreună pe cărarea vieţii neumblată încă. Suspinul mi-l prefăcea în zâmbet iar ghimpii din drum în stele pe cerul inimii Sale.

Eram doar noi doi, îndrăgostiţi, şi lumea îmi părea toată a mea. Şi atunci am înţeles adevărul deplin: Iubitul meu era Domnul domnilor şi Regele regilor, Isus Cristos, care în dragostea-I măreaţă mă căutase şi mă găsise căzută pe poteci lăturalnice.

Întâlnirea noastră de atunci mi-a redat în suflet speranţa. De atunci trăiesc o continuă poveste de dragoste. Tu, sigur, nu L-ai întâlnit pe drum?


Autor: Cristina-Magdalena Frâncu



Adauga comentariu

Numele tau:

Comentariul tau:


Security Code:



Blogurile BonCafe

Isteria dietelor

Text trimis de Viorela Dobre Oriunde intorci capul, oriunde privesti, invariabil te va lovi sceptrul unei noi metode de slabire, un regim minune care sa te ajute sa te transformi dintr-o scrofita i... Citeste tot

I'm good or not!?

Eu nu sint o persoana normala-sau ceea ce se  numeste de regula  in societate  normal!nu stiu cum sint dar nu ma sperii una ,doua  din ce mi se intimpla  ;ma tem  cu adevarat doar cind mi se imbol...Citeste tot

Arome noi de toamnă

Se știe că fiecare dintre noi are un parfum după care întinde mâna și îl alege cel mai des, un parfum (sau mai multe) preferat. Eu am preferințe bine stabilite, care dăinuie de ani de zile, de

... Citeste tot

Cu ce te îmbraci de cutremur?

 

În martie 1977 aveam 4 ani. Deşi s-a întâmplat ceva îngrozitor atunci – celebrul cutremur de 7,2 grade pe scara ... Citeste tot

Picior peste picior, NIG de vorbă cu Petronela Rotar

Deşi citind-o pe Petronela Rotar, am avut un pic senzaţia de deja-vu(poate pentru că mi-a fost recomandată de un prieten drag care vede o oarecare asemănare între noi), nu o ştiam totuşi pe această fa... Citeste tot

Prietenii mei, barbatii

Cand eram mica nu l-am citit pe Leonard Cohen si nu stiam ca scrisese el intr-o carte, probabil in urma experientelor personale, ca "o prietenie intre un barbat si o femeie, daca nu e bazata pe sex, e...Citeste tot

Oamenii aceia - Povestea unei cărți / Those people – The making off

 

 (the English version is available just after the Romanian one)

  Pădurea Franconă este un tărâm feeric, unul dintre acele meleaguri în care și ... Citeste tot