Paştele în Europa

Cu minutarele potrivite la ceasul sărbătorii, Europa se găteşte şi ea, de Paşte, ca fata mare la măritiş.

Din colecţia de cutume de familie (suntem doar o mare familie) am decupat câteva datini simpatice ţinute de surata Europa. Cui îi plac, să le importe. Schimbul intercomunitar e sănătos dacă tot am prins gustul vacantelor de  departe de casă (noi ştiam că familia se adună de pe drumuri în jurul ouălor roşii) şi a nopţii de Înviere la Roma.
 
Finlanda. Sărbătorile din ţara celor 1000 de lacuri mizează pe distracţie; excepţie face Paştele care îşi păstrează caracterul lui sacru. Deşi 86% dintre finlandezi aparţin bisericilor evanghelice luterane, semnificaţia creştină a Paştelui rămâne neschimbată. Bisericile sunt pline, dar alături de denii sunt şi multe concerte de muzică.
Vinerea Mare vine cu hainele negre, muncile casnice (aprinderea focului în soba, maturatul, vizitele) sunt prohibite iar cina se ia după apusul soarelui. În vestul Finlandei, copiii sunt pălmuiţi dis-de-dimineaţă, ca să li se aducă aminte de suferinţele lui Cristos. Distracţia şi orarul restaurantelor sunt limitate prin lege.
 
În noaptea de Paşti, în sud-estul ţării, copiii merg prin sat. Fiecare duce un instrument muzical gălăgios, castaniete sau tălăngi al căror zgomot vestesc sfârşitul unei săptămâni tăcute.

Finlandezii pun pe masa (festivă) supă de mazăre, clătite şi pâine umplute cu cremă şi pastă de migdale. Vedetele meniului de Paşte sunt blinelele, clătite din grâu negru.Cel mai tradiţional soi de mâncare este este mämmi, un terci de ovăz făcut din apă şi secară dulce.

 
În Suedia, Paştele începe cu Duminică Floriilor. Suedezii aşează frunze de palmier sau salcii tinere înaintea icoanei lui Cristos. Ei comemorează intrarea lui Cristos în Ierusalim. Obiceiurile populare încă se mai păstrează: În Joia Mare se fixează un obiect în spatele unei persoane care nu bănuie nimic şi mergea aşa toată ziua (un fel de duce măgarul nu ştie ce duce neos).

http://www.youtube.com/watch?v=3kV_k5tmY70
 
Un obicei rudimentar şi vechi al nordului care punea pe jar fetele în Vinerea Mare era ca în zori, băieţii din sat, echipaţi cu mlădiţe de mesteacăn mergeau pe la fiecare fermă din sat, unde biciuiau fetele cu vergile până când acestea dădeau de băut (nu apă).

Fetele, deghizate în vrăjitoare, lasă "O scrisoare de Paşte" la "destinatar".
În ajunul Paştelui, în vestul Suediei, băieţii şi fetele se îmbraca în vrăjitori şi merg din casă-n casă cu O scrisoare de Paşti. Lăsă în căsuţa poştală o felicitare decorată şi primesc în schimb bomboane sau monezi.. La petreceri, tinerii şi copiii se întrec în concursuri de rostogolit ouă.

Danemarca se împodobeşte cu decoraţii festive: masa cu ornamente multicolore, narcise şi şervete galbene şi roşii. Copii primesc ouă din ciocolată de la părinţi şi bunici. Cine vrea să primească mai multe ouă de Paşti scrie o gækkebrev adică o scrisoare anonimă, un mic poem. Cel ce o primeşte e musai să ghicească expeditorul. "Epistolele" pot fi decorate cu picturi, fulgi de nea sau colaje. Dacă destinatarul nu ghiceşte identitatea expeditorului într-o anumită perioadă de timp, face cinste cu un ou de Paşte.

 
Estonia. Tradiţiile legate de sărbătorile pascale sunt importate de la germanii baltici dar fără "alaiul" semnificaţiilor; la estonieni, se sărbătoreşte, de fapt, primăvara. Sărbătoarea vecina Paştelui este la ei Paastumaarjapäev, ziua Fecioarei Maria şi a Postului, adică ziua femeilor. Femeile şi fetele merg la scăldat, la răsărit, într-un izvor, ca să fie chipeşe tot restul anului. Urmează porţia de distracţie când îşi fac de cap, cânta şi joacă dansuri tradiţionale în cerc. Îşi colorează obrajii cu o iarbă numită "naistepuna" ("roşul femeilor" şi merg la tavernă să se trateze cu lichior roşu. Este singură zi în care bărbaţii sunt consemnaţi la vatră să îngrijească copiii şi gospodăria.

Letonii urmează un ritual cu rădăcini pre-crestine: se trezesc înainte de a se crăpa de ziua şi se grăbesc spre cel mai apropiat pârâu. Se spala cu apă rece curgătoare, semn de sănătate, noroc şi frumuseţe; se urcă pe cel mai apropiat deal şi aşteaptă primele raze ale soarelui. Pe drumul de întoarcere, fac mult zgomot pentru a alunga păsările. Obiceiul rudimentar tine de o tradiţie letona veche Lev, conform căreia păsările erau cauza răspândirii bolilor.

 
Ramură de salcie, "altoita" pe toţi membri familiei, mici şi mari, aduce succes şi fertilitate. Poate singurul loc unde dictonul Bătaia ruptă din răi nu e învechit.

Paştile nu ar fi Paşti fără ouăle vopsite (îmbrăcate) în foi de ceapă, fără pască şi câteva tradiţii gastronomice ruseşti : kulich (o pâine dulce cu şofran tradiţionala) şi kulebyaka (plăcintă de somon), despre care letonii spun că nu sună a letona dar au un gust dumnezeiesc.

Cel mai arătos ou e "vedeta" jocului în familie. Războinici din fire, ei ciocnesc ouăle se ciocnesc la capăt cu altcineva pentru a vedea cine câştigă; acesta va fi cel mai puternic şi va avea o viaţă mai lungă. Şi letonii au concursuri de rostogolire a ouălor. Premiul îl ia oul cel mai rapid şi suficient de dibace încât să nu se pupe cu un altul.

Lituania vine cu tradiţia festinului şi cu "spectacolul mascaţilor". "Măştile" cutreiera targurilepentru a trezi primăvară şi plantele.Mascaţii se îmbraca în diavoli, îngeri şi simboluri ale morţii şi poarta măşti terifiante, făcute din coajă de copaci, piei de oaie sau cranii de animale care reprezintă bătrâni, cerşetori, păsări, animale.
Tot acum Lituania "ridică cortina" pentru luptele dintre Fatso şi Hemper. Fatso simbolizează consumul exagerat de carne şi lăcomia la mâncare şi este reprezentat ca un om gras. Hemper simbolizează modestia, hărnicia şi postul; el e un om slab, cu un fir de cânepa la pălărie, o funie şi un bici de cânepa în mâini. Lupta are loc pe străzi, în curţi. Seara mascaţilor se încheie cu victoria lui Hemper , jocuri, glume şi dansuri până la cântatul cocoşilor.

În Anglia se dansează în Duminica Paştelui jocuri vechi, care au rolul de a alunga spiritele rele ale iernii. "Dansatorii Morris" poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării de paie cu multe flori, panglici roşii şi verzi şi clopoţei.

Biscuiţii englezeşti după o reţetă de succes, se dăruiesc legaţi câte trei în panglica, simbolizând Sfânta Treime.

După tradiţie anglosaxona, în "Sâmbătă Ouălor" copiii merg din casă în casă şi cer ouă sau carne, aruncând vase de lut sparte la uşile celor care îi refuza. Jocul specific cu ouăle de Paşte este Easter Egg Hunting. În dimineaţa Paştelui, copiii din familie se adună pentru a căuta ouăle ascunse de iepuraş în timpul nopţii. Coroniţa cu dulciuri merge la copilul care găseşte cele mai multe ouă. Astfel, ouăle sunt ascunse în spaţii publice iar copiii din comunitate pornesc în aventură.

În Irlanda, Vinerea Mare este cea mai severă dintre zilele postului Paştelui. Meniul include 3 bucăţele de pâine şi 3 înghiţituri de apă – după Sfânta Treime.Fetele îşi piaptănă părul şi nu şi-l prind, ca un simbol al tristeţii. Ele merg desculţe toată ziua. Băieţii îşi tund părul pentru a păcăli durerile de cap tot anul.
Ouăle înroşite în Vinerea Mare sunt însemnate cu o cruce şi se mănâncă de Paşti. Între orele 12 şi 15, cele trei ore în care Isus a suferit pe cruce, familia se adună pentru meditaţie şi rugăciune. Oamenii merg la biserică şi se descalţa înainte de a intra. Sâmbătă se aprind sute de lumânări din lumânarea pascala aprinsă de preoţi. Oamenii dansează pe străzi şi primesc prăjituri.

În nordul Portugaliei... în seara de Paşti un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an, se
alege un "mordomo", care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul – o mare cinste (care adună 500 de oameni în jurul mesei)

 
La loc de cinste stau specialităţile tradiţionale: tocană de miel, friptura de ied, chiftele, pâine cu lapte, ciocolată, ouă, migdale, frigănele de bacallao, peste, curcan la cuptor sau pulpă de miel, rata cu orez, brânză de oaie sau capră, fructe, plăcinta de carne.

http://www.youtube.com/watch?v=C69FRdY3Gv0

În Spania, Paştele vine cu cermonii fastoase

Din duminica Floriilor şi până în ziua de Paşti au loc procesiuni pe străzi; cele mai populare sunt în Andaluzia. Membri ai fraternităţilor religioase(costaleros) poarta într-o atmosferă de doliu statuete din aur, argint, ţesături decorate cu flori) ale sfinţilor înfăţişând scene biblice, aşezate pe platforme de lemn (tronos).

În ziua de Paşti, clopotele suna în Franţa catolică vestind Învierea; copiii se trezesc de dimineaţă şi cauta ouăle lăsate de Iepuraş în camere şi grădină. Magazinele franceze păstrează tradiţia oului din ciocolată neagră, cu lapte sau albă, iepuraşi şi puişori cu surprize. Spre deosebire de obiceiurile de Paşte din celelalte ţări, în Franţa simbolul Iepuraşului este înlocuit cu peşti şi clopote. Peştii francezi de Paşte porecliţi "Peşti de aprilie" vin odată cu jocurile şi zâmbetele rostite de Ziua Păcălelii. Cei mai şugubeţi pici lipesc hârtii pe care se găseşte fotografia unui peşte pe spatele a cât mai mulţi adulţi.

 
Clopotele bisericilor zboară la Vatican, cred catolicii francezi, şi duc cu ele durerea celor care au jelit crucificarea lui Hristos. Clopotele zburătoare se întorc în prima zi de Paşte aducând o mulţime de ouă de ciocolată.
Un alt obicei francez consta într-un concurs de rostogolire a unor ouă crude pe o pantă. Oul care nu se sparge este "Oul victorios" şi simboliza piatră care a fost dată la o parte de la mormântul Mântuitorului.

Postul mare şi Paştele sunt precedate de carnavaluri, baluri mascate, parade, costume elegante, dansuri, cântece şi jocuri de artificii. Unde, dacă nu în Italia! Şi tot aici se pregăteşte celebrul cozonac (care l-a bătut pe cel autohton) în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale sau presărat cu fructe zaharisite.
 
Prăjitura specifică este la colomba (porumbelul). Legenda ei s-a născut în timpul bătăliei de la Legano. Milanezii care au ridicat armele contra lui Barbarossa au ştiut că victoria e a lor după ce au văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii. De atunci, la milanezii nici un Paste fără prăjituri în formă de porumbel: la colomba (brioşă în formă păsării) este sinonimă cu vestea bună.

Primele delicatese din aluat dulce sub formă de iepuraşi au apărut în Germania, la 1800... aşa că e foarte greu să îţi imaginezi sărbătoarea fără ouă colorate şi decorate schimbate între prietenii (care sunt şi artizani) pentru ca tradiţia s-a născut aici în sec. al 16-lea (Iepuraşul prietenos a fost identificat în Germania, în 1590)
 
În "Ţara bicicletelor", ouăle decorate se agaţa la ferestre, lângă plante şi pe crenguţele de salcie. Există şi o prăjitură în formă de miel (Osterlamm) care este oferită copiilor de naşi.

Luxemburg scrie legenda după mesa din Joia Mare când clopotele bisericilor zboară la Roma pentru a primi dezlegarea din partea Papei. Trei zile, bucuria celor mici: ei cheamă locuitorii la posturi, cu morişti, castaniete şi tobe în ritmul traditioanal: Klibberlidd. Răsplata e oul de Paşti şi monedele; cadoul e oferit duminică dimineaţa, după ce clopotele se întorc în casa lor.

Şi în micuţa ţară europeană ai cărei locuitori intra într-un orăşel, se păstrează tradiţia oului ascuns în mici cuiburi de bunici. Surpriză este mult mai suculentă pentru copii (ideea merită importată)

Clopoţeii belgieni care "au plecat la Roma" în Joia Mare se întorc, ca şi în micuţul regat, în ajunul Paştelui. În magazinele de dulciuri şi patiserie, vitrinele sunt pline cu clopoţei frumoşi din zahăr colorat, ciocolată şi marţipan. Ca şi în Germania, se practică tradiţia aprinderii focurilor în aer liber pentru alungarea spiritelor rele.

Sportul naţional olandez la Paşte: copiii "scotocesc" ograda vecinilor pentru a bate recordul la colecţia de ouă. Nelipsita din meniul tradiţional al olandezilor este "Paasbrood", un fel de pâine dulce cu struguri şi stafide.

 
În Grecia pregătirile încep cu maghiritsa (o supă din măruntaie şi ierburi). Lumina din lumină şi Hristos a înviat (Christós Anesti) este semnul sub care grecii schimba urări şi tradiţionalul "Sărut al dragostei". Acasă, fac cu lumânările aprinse de trei ori semnul crucii deasupra uşii de la intrare, ciocnesc ouă roşii şi servesc tradiţionala maghiritsa, un soi de drob lichid.

Pe masa din prima zi de Paşte tronează friptura de miel pe grătar, "kokoretsi" alături de care e aşezată Christopsomon ("pâinea lui Hristos" o delicatesă grecească, o bucată de pâine rotundă care este decorată cu o cruce şi ouă roşii.
 
Duminica Paştelui în Ungaria începe cu bucuria celor mici care găsesc sub pat cadourile ascunse de Iepuraş. Urmează un mic-dejun tradiţional cu ouă de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şi ciocolată fierbinte. Credincioşii poarta prin parohie statuia lui Isus şi intonează imnuri religioase.

A doua zi de Paşte, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată, semn de noroc, iar feţele le oferă ouă vopsite. Este o zi a ospitalităţii, porţile sunt deschise pentru oricine, se dau felicitări de Paşte, se servesc prăjiturele, ţuică de prune şi caisata.

Coşul de Paşte în Slovacia aduna felii de pasca unse cu unt de casă, cârnaţi pe o farfurie mică, ouă vopsite şi hrean sau sfecla roşie. Colacii cu brânză şi ouă, şuncă şi cârnaţii completează masa de sărbătoare.

Simbolurile sărbătorii în Cehia sunt mielul (înlocuit adesea cu unul de turtă dulce) şi verigă de sălcie, pomlázka. În ziua de Paşti se fac pregătirile pentru luni. Fetele vopsesc ouăle iar băieţii îşi pregătesc rămurelele de salcie. Băieţii biciuiesc uşor fetele cu salciile şi le stropesc cu apă şi recită un cântec tradiţional. Fetele îi răsplătesc cu ouă vopsite sau bomboane şi leagă funde de salciile lor.
 
Coşul de Paşte în Polonia include, în afară delicateselor, sarea, hreanul şi pâinea. Sarea, un simbol al Corpus Christi, păstrează mâncărurile nealterate iar hreanul aminteşte de patimile lui Isus.
A doua zi de Paşte se celebrează un al obicei tradiţional polonez, śmigus-dyngus, Lunea Umedă. Nimeni nu rămâne uscat în acea zi şi orice polonez e pregătit pentru un duş inopinat în plină stradă.

Vecinii de la sud de Dunăre, vopsesc ouăle în Joia Mare şi fiecare creştin îl duce la biserică. Oul sfinţit e ingroapat în vie şi odată cu el, omenii se despart de toate relele şi necazurile unui an. Fetele tinere îşi dau primul lor examen în gastronomie cu gogoşi în miere şi zahăr.

Tradiţiile se plimba încet, încet prin lume şi ne amintesc un rost al sărbătorii pus deoparte cu un gest glacial şi aproape oficial. Locul sărbătorii din suflet e "suflat" de obsesia bucatelor care înveselesc şpriţul, iar Hristos e amânat pentru siesta.

Sărbători tihnite şi Paşte fericit!
 

Autor: Luminita Iliescu



Adauga comentariu

Numele tau:

Comentariul tau:


Security Code:



Blogurile BonCafe

In lipsa ta mi se cam intampla o gramada de viata

Text de Diddle Did. Foto: Pictura de Stefania Nistoreanu Te-ai trezit si tu sa ma suspectezi ca nu-mi imaginez cum vor sta lucrurile. Lucrurile stau mereu la fel, oricat incercati voi sa le schi... Citeste tot

Nu am fost niciodata un om bogat!

Nu am fost niciodata un om bogat – in bani – zic! Am avut perioade cind am cistigat mai bine decit restul lumii, dar nu  atit de multi pe cit s-a spus! Nu am masina, nu am bani in cont , nu am casa – ...Citeste tot

Brandul de lux ELEMIS - Love British Beauty

De curand, intr-o atmosfera eleganta si relaxata, s-a lansat ELEMIS, brandul de lux numarul 1 din Marea Britanie in domeniul tratamentelor si produselor pentru fata si corp, un deschizator de drum... Citeste tot

Gelozie, da’ cu acte în regulă

Sunt om – mai rău, sunt femeie – şi pot înţelege toate nuanţele oneste ale geloziei. Pentru că le-am trăit, pentru că au săpat des şi adânc în mine, pentru că mi-au consumat multe extraverale şi minut... Citeste tot

NIG de vorbă cu Alina Emandi, creator bijuterii

Ca orice altă femeie, sunt o mare admiratoare de bijuterii;  frumuseţea care ne-a fost dăruită de natură poate fi oricând oglindită, intensificată, definită de bijuterii şi machiaj. Am descoperit... Citeste tot

Eu am omorat tipul din filme

Ma plimbam, ieri, printr-o librarie si mi-a sarit in ochi concitadinul Bogdan Stoica (in marime naturala, din carton) impreuna cu noua sa carte, "Tipul din filme nu exista". Promit s-o citesc, desi ti...Citeste tot

O călătorie mai specială printre gusturi și arome

O călătorie mai specială printre gusturi și arome

Rețete de la mama de-acasă

De astă dată, în loc ... Citeste tot