Cele mai noi articole din categoria Credo
< 1 2 3 4 5 > Ultima ›
Obiceiuri și superstiții în noaptea Sfântului Andrei
În noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie), în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credinţa că astfel se pot găsi mai uşor protecţia de toate relele, bunăstarea şi chiar dragostea. De Sfantul Andrei, peste 600.000 de români îşi celebrează ziua onomastică.
Sfântul Andrei nu este o sărbătoare oarecare, pentru că în jurul acestei sărbători există numeroase datini şi tradiţii moştenite de sute de ani, unele creştine, altele păgâne.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, simboluri ale luptei împotriva răului
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, sărbătoriţi pe 8 noiembrie sunt cei mai cunoscuţi în tradiţia bisericii Ortodoxe, simboluri ale luptei împotriva răului, ei fiind totodată şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române.
Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, "Cine este ca Dumnezeu?".
Obiceiuri de Ziua Crucii
Pe 14 septembrie se celebrează descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus şi înfăţişarea ei creştinilor, în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 355 d.H. Ziua Crucii este data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Principalele obiceiuri de schimbare a anotimpului călduros cu unul rece sunt concentrate în jurul echinocţiului de toamnă şi se manifestă cu ocazia unor sărbători religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii. Calendarul popular conse
Sărbătoarea de Sânziene
Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.
Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din "Sancta Diana", în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după
Înălţarea Domnului, un praznic al bucuriei
La 40 de zile de la Înviere, creştinii sărbătoresc Înălţarea Domnului la Cer.
Urmează nouă zile în care marele eveniment biblic este retrăit cu evlavie şi bucurie.
De Izvorul Tămăduirii, se sfinţesc apele
În fiecare an, în vinerea din Săptămâna Luminată, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor.
Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului. Cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, Leon cel Mare (457-474) se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. A a întâlnit un orb rătăcit, care l-a rugat să-i dea apă şi
E la modă să te împărtăşeşti?
Dacă tot e "cool" să fii îmbrăcat la modă, dă bine în faţa prietenilor şi să te arăţi credincios…
Eee... am fost la biserică, m-am împărtăşit. Nu contează că nu postesc, nu contează că azi noapte am fost la discotecă, că am baut şi am desfrânat. De unde să ştie părintele ce fac eu? Doar el mă întreabă dacă fumez, dacă beau şi îmi dă Împărtăşanie. La fel şi înainte de nuntă, ce contează că trăiesc în preacurvie, doar e la modă, dacă nu, înseamnă că nu sunt în rândul celorlalţi… Desfr&
Floriile - ce semnificaţie are la români cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele?
Ortodocşii prăznuiesc astăzi Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori.
Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi
Sâmbăta lui Lazăr, anticiparea Învierii Domnului
Învierea lui Lazăr este sărbătorită în Biserica Ortodoxă cu o zi înainte de Duminică Intrării lui Hristos în Ierusalim. Cele două zile alcătuiesc împreună hotarul şi puntea de legătură între Postul Paştilor şi Săptămâna Patimilor: sunt două zile de prăznuire, o anticipare a bucuriei pe care o va aduce, peste o săptămână, Învierea lui Hristos - biruinţa asupra morţii. Informaţiile pe care ni le oferă Sfintele Evanghelii despre Lazăr sunt puţine. Ştim că era din Betania, localitate identificată astăzi cu satul palestinian Al-Eizariya ori Al
Moşii de iarnă
În sâmbăta de dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, a lăsatului sec de carne, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea tuturor celor din veac adormiţi întru dreapta credinţă.
Românii de pretutindeni, respectând datinile strămoşeşti, fac parastase şi pomeniri, pentru sufletele morţilor din familiile lor. La această comemorare, cunoscută sub numele de Moşii de iarnă, se face pomană şi pentru cei care sunt răposaţi de curând.
< 1 2 3 4 5 > Ultima ›
