Cele mai noi articole din categoria Diaspora
< 1 2 3 4 >
România, ţara misterioasă
Acum doi ani (în vara lui 2008) am fost în România. Pe vremea aceea, economia României duduia de-o lua naiba. Majoritatea prietenilor şi cunoştinţelor cu care m-am întâlnit le mergea bine spre foarte bine. Banii curgeau gârlă, afacerile zbârnâiau şi toată lumea era fericită şi optimistă. Optimismul ăsta ajunsese să mă îmbolnăvească şi pe mine, într-un asemenea grad încât luăm în considerare o eventuală întoarcere în România, ca expatriat (cetăţean străin trimis în România
Made in Romania
Se pare că nu numai noi, românii „autohtoni” suntem la curent cu ce mai fac, si mai ales cu ce spun politicienii noştri. Românii din diapora îi urmăresc cu acelaşi interes, ba chiar ne informează că:
A apărut la Editura AŞA NU, Culegerea de Texte aparţinând lui Marean "Care este" Vanghelie. Iată câteva citate antologice: - Nu exista fiinţă umană, fie că locuieşte în Africa, în Asia sau în Rahova, care să nu fi văzut un film, să nu fi rupt o floare, o fată sau un băiat, după cazul care este fiecare. - Numai cine nu
Despre naţii
Fac parte dintre fericiţii care au avut de-a face cu foarte multe naţii de-a lungul timpului. Nu mă refer la vizite în cele 14 sau 15 ţări pe care le-am vizitat până acum ci la comunicare inter-personală cu reprezentanţi ai naţiilor ăstora.
Pentru un om căruia îi place să studieze natura umană, mentalităţile şi tipologia oamenilor, acest lucru nu poate decât să fie în beneficiul meu. Nu vreau să generalizez în aprecierile mele, pentru că în general nu am avut de-a face decât cu oameni oarecum educaţi. Şi cu oarecare cultură. Ïn
Când milionarii se tem de moarte
Prin iarna lui 1996 construiam un pod, undeva în Moldova şi ca orice şef de şantier în România, aveam foarte mult timp liber, pentru că muncitorii ştiau mai bine ca mine ce aveau de făcut. Aşa că mă retrăgeam în baraca mea de metal neizolată şi mă încălzeam la gura sobei, citind din operele nemuritoare ale lui Vladimir Tismăneanu. Pe vremea aia nu ştiam că va ajunge să-l apere cu pieptu-i de aramă pe Matroz, iar scrierile lui mi se păreau interesante. Una din frazele care mi-au rămas în minte, venea dintr-o carte care trata Glastnost şi Perestroika.
Imigranţi, plecaţi acasă!
«Eu devin supărată şi furioasă totodată, când aud discuţii legate de imigranţi - că ei "cauzează numai probleme" şi, în concluzie, "mai bine să se întoarcă în ţările lor", scria Adele Treschow , la sfârşitul lui 2007, într-un articol. Mă întreb dacă oamenii aceştia, care vorbesc la adresa imigranţilor, au idee cât de greu este să ajungi într-o ţară nouă, să-ţi vezi părinţii zilnic trişti care nu vor altceva decât să se întoarcă acasă? Fratele meu mai mic îşi împărtăşea opiniile în legătură cu imi
Votul de la distanţă
Nişte domni, care apar la televizor din motive care îmi scapă, au sugerat că noi, ăştia din diaspora, nu ar trebui să mai avem drept să votăm, pentru că nu mai cunoaştem realităţile din ţară, pentru că nu mai plătim taxe şi impozite şi pentru că nu ar mai trebui să ne intereseze de vreme ce am plecat.
La început m-am înfuriat, apoi mi-am dat seama că e doar vârful icebergului, că vor mai fi mulţi care gândesc la fel şi că unii chiar merită nişte explicaţii.
Topul obsesiilor românilor
Românii sunt obsedaţi. De diferite lucruri. Asta n-ar fi o problemă dacă aceste obsesii ar fi constructive. Uite, japonezii sunt obsedaţi de electronică şi au ajuns unde au ajuns. Francezii sunt "nespălaţi”, dar au nasuri fine şi sunt obsedaţi de parfumuri. Şi exemplele ar putea continua.
Din nefericire, la noi, obsesiile nu sunt de natură colectivă. Adică, deşi românii împărtăşesc cam aceleaşi obsesii, ele sunt profund egoiste şi privesc fericirea personală chiar în detrimentul tuturor celorlalţi. 1. Obsesia cu casa pe pământ. Toată lumea
Nişte circari
Recunosc că mi-e ruşine de ţara în care m-am născut. Realitatea la gurile Dunării este din ce în ce mai halucinantă şi uneori trăiesc cu impresia că toată naţia română este băută. Pur şi simplu nu se găseşte absolut nicio personalitate publică puternică care să iasă în faţă şi să le spună românilor: "Sunteţi nişte circari penibili!" Citeam în primăvară într-unul din ziare despre cursa contra cronometru pentru aducerea luminii de la mormântul lui Isus dintre Patriarhie şi PDL. În prima parte a dimineţii am avut creierul blocat. P
Sclav în multinaţională
Am citit în ultimul timp tot soiul de inepţii despre viaţa şi experienţa într-o multinaţională. Cu exemple concrete sau cu păreri pe lângă subiect. O simplă căutare pe Google după sclav în multinaţională, expresia favorită a majorităţii românilor când vine vorba de o companie mare, duce la zeci sau sute de rezultate.
Şi câţi dintre cei care scriu au trăit, muncit, experimentat într-o multinaţională? Prea puţini! Aproape toţi cei care se declară contra multinaţionalelor povestesc din auzite. Cazul tipei care a murit de extenuare a de
Români în lume
Sorin Prunar (foto) din Cluj locuieşte momentan în Danemarca, unde munceşte, dar practică şi un sport deosebit de dur care deocamdată este la început în România: mixed martial arts sau lupte în cuşcă.
Acum câteva zile, românul a câştigat o un concurs, învingându-şi adversarul înainte de termen, printr-un procedeu numit ghilotină. Un jurnalist român care locuieşte în Germania a depus o plângere împotriva lui Jürgen Rüttgers, politicianul creştin-democrat care a făcut declaraţii ofensatoare
< 1 2 3 4 >
